Understanding Fake News
Developing Media Literacy in Our Communities

News

Fake news u Hrvatskoj

Fake news ili lažne vijesti medijskapismenost.hr definira kao objave i članke koji su temeljeni na lažnim informacijama, upakirani tako da izgledaju kao prava vijest s ciljem da zavaraju čitatelje radi financijske ili ideološke dobiti. Kad se govori o lažnim vijestima, često se upotrebljavaju i termini dezinformacija (lažna, netočna ili zavaravajuća informacija dizajnirana, predstavljena i distribuirana s ciljem namjernog izazivanja štete i/ili ostvarenja osobne dobiti. Namjera je obmana, a pojavljuje se u različitim oblicima uključujući tekstove, videa, fotografije i ilustracije, a može oponašati i izgled vijesti.), misinformacija (informacije koje su neistinite, ali nisu stvorene s namjerom nanošenja štete; zavaravajuće ili netočne informacije koje ljudi dijele, a da ih nisu prepoznali kao takve, odnosno, vjeruju da su činjenice) i malinformacija (informacije koje se temelje na stvarnosti, ali koriste se za nanošenje štete nekoj osobi, organizaciji ili zemlji. Primjer je dijeljenje nečijih intimnih forografija bez pristanka). Ovi termini često se koriste kao istoznačnice budući da je tanka linija između jednih i drugih. (Izvor: https://www.medijskapismenost.hr/razlike-izmedu-dezinformacija-misinformacija-i-malinformacija/. ) Danas je u Hrvatskoj, kao i u većini država u svijetu, zastupljenost lažnih vijesti u medijskom prostoru ogromna, a najzastupljenije su na društvenim mrežama i  mobilnim aplikacijama za komuniciranje. Više od polovice ispitanika u Europskoj uniji najmanje jednom tjedno ili češće susreće se s objavama za koje smatraju da pogrešno predstavljaju stvarnost ili su netočne. U Hrvatskoj je taj postotak i viši od prosjeka Europske unije – čak 62 posto ispitanika tvrdi da su izloženi dezinformacijama i lažnim vijestima barem jednom tjedno. (Izvor: dr. sc. Iva Nenadić i dr. sc. Milica Vučković, Dezinformacije, edukativna brošura i vježbe za razumijevanje problema dezinformacija, Zagreb, 2021. Materijal je nastao u sklopu projekta Dani medijske pismenosti). Lažne vijesti najbrže i najlakše se šire kada su u pitanju političke vijesti i neki politički događaji, te za vrijeme izvanrednih i iznenadnih situacija kada je potreba za informacijama velika, a kada relevantne institucije ne osiguraju brzo točne informacije. Tada se javlja idealan prostor za širenje lažnih vijesti. Najviše takvih situacija događalo se za vrijeme pandemije COVID-19 kad se u medijima često manipuliralo brojkama zaraženih i umrlih od virusa, kao i lažnim snimkama različitih prosvjeda uzrokovanih lock down-ovima; te za vrijeme potresa koji je pogodio Zagreb i Petrinju 2020. godine gdje smo bili svjedoci širenja dezinformacija putem moblinih aplikacija za komuniciranje kojima se zastrašivalo ljude o novom potresu koji treba uslijediti za nekoliko sati. U Hrvatskoj postoji nekoliko portala koji između ostalog, dosta prostora ostavljaju za tzv. žutilo gdje se može pročitati pregršt lažnih i rubnih informacija koje najčešće prepoznajemo po tzv. bombastičnim i senzacionalističkim naslovima i po tome da ne slijede osnovno novinarsko pravilo, odnosno 5W+1H (who, what, when, where, why i how).   Tradicionalni mediji u Hrvatskoj većinom ne šire lažne vijesti i generalno im se može vjerovati. Najveći problem predstavljaju lažne vijesti na društvenim mrežama gdje ne postoje potrebni filteri i najčešće pogađaju osjetljive skupine ljudi koji su slabije medijski pismeni. Kako bismo se mogli obraniti od lažnih vijesti važno ih je znati prepoznati, a za provjeru informacija je prema savjetu publikacije „Dezinformacije, edukativna brošura i vježbe za razumijevanje problema dezinformacija“ najbolje koristiti sljedećih 5 koraka: U Hrvatskoj je 2015. pokrenut Faktograf.hr kao suizdavački projekt Hrvatskog novinarskog društva i Gonga, a od 2021. djeluje kao zasebna organizacija- Udruga Faktograf. Faktograf.hr je prvi hrvatski medij specijaliziran za fact-checking, tj. provjeru činjenične točnosti tvrdnji u javnom prostoru. Zahvaljujući Faktografu i njihovoj metodologiji, te stranačkoj neutralnosti i nepristranosti, moguće je pravovremeno doći do točnih informacija. Isto tako, portal za medijsku pismenost, medijskapismenost.hr, nudi mnoštvo publikacija kojima se jača medijska pismenost, što uvelike pomaže u prepoznavanju i obrani od lažnih vijesti. Linkovi:  www.faktograf.hr www.medijskapismenost.hr

Fake news u Hrvatskoj Read More »

Anticorpi contro le “fake news”

Con l’espressione fake news si fá riferimento ad un termine inglese per definire notizie false, ingannevoli, create per disinformare e rendere virali le bufale, soprattutto attraverso internet e social media. I motori di ricerca cercano di combattere questi siti, i social media meno, ed è proprio qui che le fake news dilagano. Inizialmente questo veniva fatto soprattutto dalle televisioni e importanti testate giornalistiche. Con Internet é aumentato il raggio di diffusione anche per le più piccole testate, che in poco tempo e per scarsa informazione degli utenti, riescono a riscuotere successo di massa e diffusione della notizia sui social media. Le “tecniche” variano dalla distorsione manipolativa dei fatti alla disinformazione totale, ignorando completamente le norme editoriali, le regole, i processi adottati nei media per garantire la conformità e verificabilità. Tutto ciò ha un potente effetto sulla coscienza di un gran numero di persone. Per difendersi dalle fake news è fondamentale controllare la provenienza delle notizie. Dovremmo sempre verificare che ciò che stiamo leggendo o ascoltando arrivi da una fonte attendibile. Le fonti incluse in articoli di cronaca o servizi giornalistici devono sempre essere citate correttamente, è sufficiente una breve verifica visiva. È inoltre opportuno confrontare la notizia con altre fonti di informazione e sempre leggere attentamente il contenuto, non solo il titolo velocemente. Così facendo possiamo creare una nostra lista di “fonti attendibili”, non dimenticandoci di segnalare quelle che invece hanno l’obiettivo di disinformare. Il 76,5% degli italiani ritiene che le fake news siano sempre più sofisticate e difficili da scoprire, mentre il 20,2% crede di non avere le competenze per riconoscerle. Cresce il bisogno di informazione, soprattutto online. Oggi circa 47 milioni di italiani, il 93,3% del totale, si informa abitualmente su almeno una delle fonti disponibili, l’83,5% sul web e il 74,1% sui media tradizionali. Sul versante opposto, sono circa 3 milioni e 300 mila (il 6,7% del totale) gli individui che hanno rinunciato ad avere un’informazione puntuale su ciò che accade, mentre 700.000 italiani non si informano affatto. In Italia, secondo una ricerca di AGCOM, nel 2018, più della meta delle fake news (57%) riguardava notizie riconducibili a fatti di cronaca, politica e accadimenti di rilevanza internazionale. Seguiva la categoria delle notizie di carattere scientifico e tecnologico, oggetto del 19% dei contenuti fake. Quest’ultime sono notizie idonee a produrre effetti sulla sfera ideologica dei cittadini, suscitano grande interesse nella popolazione. Quanto alle restanti categorie di contenuti (“cultura e spettacolo” 16%, “economia” 6% e “sport” 1%), coprivano congiuntamente meno di un quarto dell’offerta complessiva di disinformazione. Nel 2018, il volume di disinformazione nel Bel Paese risultava nel complesso crescente sia in termini assoluti sia in termini relativi. Le evidenze degli ultimi anni descrivono inoltre un sistema informativo che soffre di una maggiore incidenza della disinformazione durante i cicli politici. Quando gli argomenti trattati sono quelli afferenti alla politica, specie nel periodo elettorale, il rischio è che informazioni false, manipolate o infondate concorrano a formare le espressioni di voto dei cittadini. Nel 2020 e 2021, il focus delle fake news si è spostato nel campo scientifico e tecnologico e ha riguardato in particolare la pandemia da Covid-19. Governomento ha rilanciato il sito https://www.salute.gov.it/portale/nuovocoronavirus/archivioFakeNewsNuovoCoronavirus.jsp. Dopo l’ondata di informazioni false durante la pandemia che l’Organizzazione mondiale della sanità ha definito “infodemia” il 2022 è stato caratterizzato da un altro tema molto divisivo: la guerra tra Russia e Ucraina. A marzo 2033, NewsGuard ha pubblicato il suo Centro di monitoraggio della disinformazione sul conflitto Russia-Ucraina, che, al 28 dicembre 2022, conta un totale di 324 siti – di cui 35 in italiano – che hanno pubblicato informazioni false sul tema. La macchina delle fake news si prepara a coinvolgerci e disinformarci sui futuri grandi eventi e non solo ma gli italiani sviluppano sempre più anticorpi.

Anticorpi contro le “fake news” Read More »

Fake News în România: O Privire Asupra Fenomenului și Particularităților Sale

În era digitală în care trăim, informația este omniprezentă și rapidă, dar, din păcate, nu întotdeauna și corectă. Un fenomen care a câștigat din ce în ce mai mult teren în România și în întreaga lume este cel al știrilor false, cunoscute sub numele de “fake news”. Acest articol explorează fenomenul fake news în contextul României și examinează particularitățile sale. Ce sunt fake news? Fake news sunt informații false sau înșelătoare prezentate ca știri reale și verificabile. Acestea pot varia de la știri politice și sociale până la știri de divertisment sau știri de sănătate. Scopul principal al fake news este de a manipula opinia publică, de a crea confuzie sau de a obține beneficii personale sau politice. De obicei, fake news sunt propagate prin intermediul platformelor de social media, site-urilor web obscure sau prin intermediul mesajelor virale. Particularități ale fenomenului fake news în România Contextul politic și social: În România, fake news sunt adesea folosite în scopuri politice. Ele pot fi utilizate pentru a denigra adversari politici sau pentru a crea un discurs polarizat. În special în timpul campaniilor electorale, fake news devin o unealtă importantă pentru a manipula opinia publică. Utilizarea limbii române: Fake news sunt create și distribuite în limba română pentru a atinge un public mai larg. Utilizarea limbii materne face ca aceste știri false să fie mai credibile și să aibă un impact mai mare asupra publicului. Exagerarea sau distorsionarea informațiilor: O tactică obișnuită în cazul fake news din România este exagerarea sau distorsionarea informațiilor adevărate. Astfel, se poate transforma o poveste obișnuită într-un scandal exploziv, menit să atragă atenția și să genereze reacții emoționale. Viralitatea pe social media: Social media au devenit principala platformă de propagare a fake news în România. Aceste știri false se răspândesc rapid și ajung la un public vast, iar faptul că mulți oameni le împărtășesc fără a le verifica face ca fenomenul să fie și mai preocupant. Lipsa educației media: Educația media este esențială pentru a ajuta oamenii să devină mai conștienți de prezența fake news și să dezvolte abilități de evaluare a informațiilor. În România, nivelul scăzut de educație media poate face ca oamenii să fie mai vulnerabili în fața știrilor false. Implicații asupra societății: Fake news pot avea consecințe grave asupra societății românești, inclusiv creșterea polarizării politice, afectarea democrației și încrederea în instituții, și chiar riscuri pentru sănătatea publică în cazul dezinformărilor legate de pandemie. Cum să ne protejăm împotriva fake news? Pentru a combate fake news în România, este esențial să dezvoltăm abilități critice de evaluare a informațiilor. Iată câteva sfaturi: Verifică sursele: Verifică întotdeauna sursa informației și caută mai multe surse independente pentru a confirma o știre. Educație media: Încurajează educația media în școli și în comunitate pentru a ajuta oamenii să devină mai conștienți de fenomenul fake news. Analizează conținutul: Analizează conținutul știrilor înainte de a le împărtăși și fii sceptic în fața titlurilor senzaționale sau a informațiilor care te provoacă emoțional. Raportează fake news: Raportează știrile false și conținutul înșelător către platformele de social media sau site-urile web pentru a contribui la eliminarea lor. Fake news reprezintă o amenințare serioasă în România și în întreaga lume. Pentru a proteja democrația, încrederea publică și sănătatea societății, este esențial să fim conștienți de acest fenomen și să luăm măsuri pentru a-l combate. Educarea publicului și dezvoltarea abilităților critice sunt cheia în lupta împotriva fake news în România. De asemenea Serviciul Român de Informații a realizat un materiat prin care atenționează asupra fenomenului fake news în țara noastră, cât și cum să le identificăm și să ne protejăm de ele. Materialul poate fi consultat aici: https://www.sri.ro/assets/files/publicatii/awareness-fake-news.pdf.

Fake News în România: O Privire Asupra Fenomenului și Particularităților Sale Read More »

Širenje panike zbog nevremena

Od prve superćelijske oluje, jedan deo štampanih medija je bio pretrpan vestima o novim olujama i nevremenu. Na naslovnim stranama se pojavljuju senzacionalistički naslovi : apokalipsa, superoluja izasla iz laboratorije, oluja smrti itd.Vremenska prognoza je uvek popularna, posebno od kada se pojavila superćelijska oluja. Deo štampanih medija počinje da širi paniku a od uspaničene publike se dobro zarađuje. Čim postoje razorne posledice i na malom području, odmah je to superćelija, što u praksi nije tako. Naprimer, susa je imala veće posledice, ali nije medijski atraktivna. Čini se da je ovo leto drugačije od prethodnih, utisak je da su vesti ekstremnije, učestalije i dramatičnije. Izvor: https://www.cenzolovka.rs/etika/vremenska-prognoza-i-sirenje-panike-srbija-prezivela-apokalipsu-kataklizmu-i-pakao-vise-puta/

Širenje panike zbog nevremena Read More »

Fake news en Espana

El fenómeno de las noticias falsas, también conocidas como fake news, ha tenido un impacto significativo en España en los últimos años. Al igual que en otros países, las fake news en España se difunden principalmente a través de las redes sociales y plataformas digitales. Estas noticias falsas suelen tener un contenido sensacionalista o alarmante, diseñado para generar clics y compartirse rápidamente. El objetivo de las fake news en España puede variar, desde difundir desinformación política o manipular el debate público, hasta promover productos o servicios fraudulentos. En algunos casos, también se utilizan para generar división y polarización en la sociedad. El impacto de las fake news en España ha sido especialmente notable durante épocas de elecciones y campañas políticas. Los partidos políticos y sus seguidores utilizan a menudo las fake news para difamar a sus rivales o manipular la opinión pública. Esto ha llevado a una mayor desconfianza hacia los medios de comunicación tradicionales y un aumento en el consumo de noticias a través de fuentes no verificadas. En respuesta a esta problemática, diversas organizaciones y medios de comunicación en España han desarrollado iniciativas para combatir las fake news. Entre ellas se incluyen plataformas de verificación de noticias, como Maldito Bulo, que se dedican a desmentir noticias falsas y ofrecer información verificada sobre diversos temas. Además, las autoridades españolas también han tomado medidas para abordar el problema de las fake news. En 2018, se aprobó una Ley de Desinformación que permite sancionar a aquellos que difundan noticias falsas con el objetivo de desestabilizar el orden público o influir en la toma de decisiones políticas. A pesar de estos esfuerzos, las fake news continúan siendo una preocupación en España y en muchos otros países. La rápida difusión de información a través de las redes sociales y plataformas digitales dificulta la verificación y control de las noticias falsas. Por tanto, es fundamental que los usuarios sean conscientes de este problema y verifiquen la información antes de compartirla.

Fake news en Espana Read More »

A Cyclical Journey Through Societal Veins, in Türkiye

In the intricate alleys of Istanbul, in a time not too distant, a well-known story once resonated. Kafka spun a tale, ‘The Metamorphosis’, wherein Gregor Samsa transformed overnight into an enormous insect, creating an alarming shift in his family’s perception of reality. This story from the annals of Europe, becomes a metaphor for the transformation of truth in our digital age, especially evident in Türkiye. Historical Foundations Fake news, often perceived as a contemporary issue, finds roots deep in history. These deceptive narratives not only distort truths but challenge political, social, and economic paradigms. In Turkey, the backdrop of a tumultuous political scene and a digitally-engaged population further amplifies these implications. The term is ubiquitously tossed around in contemporary discourse signifying a phenomenon where falsehoods masquerade as reality. The implications of such distorted truths penetrate deep, influencing political, economic, and social landscapes. In seeking to understand this in the Turkish context, we must address the cyclical relationship between fake news and its socioeconomic undertones. Socio-Economic Catalysts The socio-economic fabric of Turkey fosters misinformation. Bilgi University’s study suggests that economic disparities are significant contributors to the spread of misinformation. Those with restricted information access become easy targets for narratives that resonate with their societal grievances or beliefs. Those at the socio-economic fringes, armed with only partial information, are more susceptible to fabrications that align with their frustrations. And when these falsehoods are propelled into the mainstream, they further entrench societal divisions. Turkey’s media, with its gamut from newspapers to satirical outlets reminiscent of “LeMan” has been a pillar of political critique. The magazine, subtly, yet brilliantly, unmasks political undertones through humor. Such platforms, although not directly related to the proliferation of fake news, reflect Turkey’s long-standing tradition of decoding and deriding the power plays of the day. While humor and satire shed light on political undertones, the rise of digital platforms has added complexity. A Hacettepe University study reveals that a staggering 68% of Turkish youth get their news from social media. making them susceptible to the whirlwind of misinformation. Central to the proliferation of fake news is its ability to tap into existing biases. Falsehoods gain traction faster than the truth, especially in Turkey’s diverse socio-political environment. News pieces, especially those peppered with humor or satire, that confirm existing beliefs, find rapid acceptance. However, the modern proliferation of fake news takes this to a different dimension. With social media platforms being the primary news source for many falsehoods gain traction at alarming rates. In Turkey, this has culminated in significant events, like the Gezi Park protests, where misrepresentations influenced public sentiment and policy decisions. But why does fake news resonate so deeply? One reason is its ability to tap into existing biases. As Mark Twain aptly put it, “A lie can travel half the world while the truth is putting on its shoes.” In Turkey’s diverse socio-political atmosphere, a piece of news confirming an individual’s pre-existing beliefs is easily embraced and internalized within a glimpse. The Path Forwards As with Gregor Samsa’s transformation, the real metamorphosis isn’t in the individual but in society’s perception of reality. Fake news, like Kafka’s tale, reminds us of the fragility of truth and the ease with which our collective realities can be distorted. As we navigate these turbulent waters, a clarion call emerges for media literacy, robust journalism, and critical thinking – ensuring that while the tales of yore inform us, they don’t dictate our perception of reality. In closing, let’s recall Gregor, not as the transformed vermin, but as the symbol of altered perceptions and the imperative to discern truth in a post-truth world. REFERENCES Yesil, B. (2016). Media in New Turkey: The Origins of an Authoritarian Neoliberal State. University of Illinois Press Freedom House. (2020). Freedom on the Net 2020: Turkey. Retrieved from https://freedomhouse.org/country/turkey/freedom-net/2020 FURTHER READING Tufekci, Z. (2018). Twitter and Tear Gas: The Power and Fragility of Networked Protest. Yale University Press. https://setav.org/en/assets/uploads/2017/03/PressFreedom.pdf Varol, O. et al. (2017). Online Human-Bot Interactions: Detection, Estimation, and Characterization. Proceedings of the Eleventh International AAAI Conference on Web and Social Media (ICWSM 2017). Lowen, M. (2018, November 15). Fake news in Turkey: Hunting for truth in land of conspiracy. https://www.bbc.com/news/world-europe-46137139.amp

A Cyclical Journey Through Societal Veins, in Türkiye Read More »

Scroll to Top
Skip to content